Reconstructia mamara

Interventiile de reconstructie a sanilor sunt efectuate de obicei femeilor calora li s-au extirpat glanda mamara si sanii, partial (prin mastectomii de cadran) sau total. De regula, interventiile de extirpare a glandei mamare se efectueaza pe fondul unor cancere la nivelul tesutului mamar sau atunci cand o pacienta prezinta risc crescut de cancer.

Riscul crescut de cancer mamar sau ovarian apare in special la femeile care se trag din generatii de femei care s-au luptat la randu-le cu aceasta boala, cauzata cel mai probabil de mutatii la nivelul genelor BRCA 1 si BRCA 2.

Reconstructia sanilor implica deseori implanturi prostetice cu silicon, precum si propriul tesut adipos, care poate fi recoltat de pe anumite parti ale corpului si introdus in zona sanilor.

Ce trebuie inteles e faptul ca pentru un rezultat bun poate fi nevoie de mai mult de o interventie chirurgicala de reconstructie san si ca rezultatele depind intr-o anume masura si de starea de sanatate a pacientelor, precum si de obiceiurile acestora din viata de zi cu zi.

De exemplu, pacientele cu hipertensiune arteriala, care sufera de diabet sau care fumeaza frecvent prezinta risc crescut de infectie

Tehnici folosite in reconstructia mamara

Folosirea implanturilor mamare e cea mai utilizata tehnica si, totodata, cea mai eficienta.

Practic, chirurgul plastician insera la nivel pectoral un implant temporar, menit sa creeze loc pentru viitoarele implanturi. Dimensiunea respectivului implant poate fi marita treptat, prin injectii lunare cu substanta salina. Ulterior, cand se considera ca s-a creat suficient loc pentru un implant mamar definitiv (siliconat, nu umplut cu solutie salina), se efectueaza o ultima procedura, urmand ca ulterior, la vindecare, chirurgul sa gaseasca solutii si pentru a reconstrui aoreola mamara.

Prelevarea de tesut adipos este de asemenea folosita in reconstructia sanilor.

Se foloseste indeosebi tesut adipos din zona spatelui, a coapselor si a feselor, precum si a abdomenului, atunci cand acest lucru este posibil. Aoreola nu se reconstruieste decat atunci cand noul san este pe deplin vindecat, tocmai pentru ca medicii sa poata pozitiona cu acuratete.

Pana atunci, se poate folosi o proteza care imita perfect sfarcurile si care poate fi pozitionata cu usurinta chiar la cateva zile dupa inchiderea inciziilor.