Don't Miss

Nicolle Stănese: „Lucrurile pe care ți le dorești ți se întâmplă”

By on iunie 25, 2015
Nicole Stanesse

Am remarcat-o prima dată la matinalul prezentat de Răzvan și Dani, pentru care Nicolle era corespondent de la Sibiu. Din transmisiune în transmisiune, Nicolle a ajuns la TVR, unde a primit o emisiune de reportaje și… preselecțiile Eurovision.

Frumoasă, dar și armonioasă în prezență și gândire, Nicolle Stănese, fost corespondent de la Sibiu al Antenei 1, cooptată în prezent în echipa TVR, este o adevărată apariție, chiar dacă nu în felul șocant în care ne-au obișnuit multe personaje mondene. Are 24 de ani și nu se încadrează în tiparele fetelor de vârsta ei, care își doresc doar să le vadă vecinii la televizor. Nicolle se luptă cu prejudecățile, vrea să schimbe lucrurile și ia măsuri pentru asta. Iată și motivul pentru care se implică atât de mult în realizarea emisiunii de reportaje „O țară mai bună”.

Televiziunea este pentru ea o pasiune, dar și o unealtă pentru a-i convinge pe ceilalți să ia atitudine, dacă vor să trăiască într-o lume mai bună. Dincolo de toate lucrurile grave, Nicolle, o visătoare antrenată, zâmbește mult. Bine, din ceea ce mărturisește despre ea însăși, aflăm că poate la fel de ușor să plângă. Și când plânge, apoi plânge! Din geantă nu îi lipsește niciodată o iconiță primită de la bunica ei, Minerva, dispărută cu mulți ani în urmă, dar păstrată adânc în suflet, și… ciocolata. „Aș putea să mănânc ciocolată dimineață, la prânz și seara. Și între mese”, râde ea.

Partea bună este că fizicul îi și permite, iar conectarea perpetuă la nevoile fiicei ei, Ana-Victoria, o ține atât de ocupată încât aproape toate celelalte lucruri rămân umbre ale realității. Asta până când ajunge la filmări sau în platoul emisiunii pe care o prezintă la TVR 1, difuzată miercurea de la ora 22.00, când se conectează la ceea ce se întâmplă, la subiectele pe care le abordează. Obișnuită și cu munca de teren, lucru care i-a făcut cunoștință cu multe dintre cotloanele mai puțin plăcute ale televizunii, acolo unde orice se poate schimba de la o clipă la alta, Nicolle a învățat să se descurce în situații complicate sau delicate, să vadă lucrurile în ansamblu și să identifice subiecte și unghiuri de abordare dintre cele mai diverse. Este și unul dintre lucrurile care o și încântă la meseria despre care spune că a ales-o pe ea. Cel mai important însă e că poate intra în teme sociale, cărora le acordă și mai multă atenție de când a devenit mamă și universul ei a căpătat forma unor mânuțe de fetiță.

Story: Să ne întoarcem un pic în timp. Cum l-ai cunoscut pe soțul tău, Mihai Cioltea?
Nicolle Stănese: Pe soțul meu l-am cunoscut de ziua mea, pe 6 decembrie, în Chișinău. A fost o întâmplare. Am ajuns să ne cunoaștem datorită unor prieteni comuni.

După cât timp v-ați căsătorit? 
Ne-am cunoscut în decembrie și ne-am căsătorit in iulie, anul următor. Vă las pe voi să faceți calculul. (zâmbește)

Fiica ta, Ana-Victoria a apărut la scurt timp după căsătorie. V-ați dorit să deveniți părinți atât de repede sau pur și simplu așa a fost să fie? 
Ne-am dorit cu tot sufletul să devenim părinți și s-a și întâmplat. Lucrurile pe care ți le dorești ți se întâmplă. Întotdeauna.

Vă mai doriți copii? 
Mă văd mama a trei copii. Când și dacă se va întâmpla asta, știe doar Dumnezeu.

Ești în plină ascensiune profesională. Cum se împacă asta cu jobul de mamă?
Un job se încheie la o anumită oră, când pleci de la birou. Mamă ești tot timpul. Înainte de toate este ea, minunea. Toate celelalte activități ale mele gravitează în jurul Anei-Victoria. Încerc să îmi organizez timpul foarte bine, astfel încât să reușesc să fiu cât mai mult lângă ea. Nu a spus nimeni că e ușor, dar e minunat. Din zâmbetul fetiței mele îmi iau energie pentru orice!

Cea mică are aproape un an. Încă alăptezi? Cum te-ai descurcat cu toate proiectele pe care le-ai avut în paralel? 
Zece luni, mai exact. Încă alăptez și sper să reușesc să fac asta măcar până la un an. Partea aceasta specială, cu alăptatul copilului meu, este cu siguranță una dintre cele mai minunate experiențe din viața mea și sunt fericită că am reușit să o fac. Este păcat și trist să nu treci prin aceasta etapă atunci când ai un copil. Am spus asta de multe ori și o repet, cu riscul de a deveni obositoare. Nimic nu se compară cu momentele în care o am pe fetița mea la sân. Acele momente sunt unice pentru orice mamă! Am încercat să o iau cu mine atunci când a trebuit să plec sau îmi limitam timpul petrecut departe de ea. Trebuie doar puțină voință și totul este realizabil. Chiar nu există „nu pot”, „nu se poate”. Există doar „nu vreau” sau „nu sunt dispus să fac orice pentru un anumit lucru”.

About Diana Sandu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *