Ioana Mihai si al sau recital „Cuore di Cacao”

Pianul e instrumentul meu preferat. As putea sa ascult pe cineva cantand la pian ore in sir. Pe de alta parte, am o problema cu suntele inalte. Adica o soprana sau o vioara ar putea sa ma faca sa ma ridic si sa ies din incapere. Asa ca invitatia primita la un recital de muzica clasica in care urma sa se reproduca si o soprana nu m-a incantat in prima faza. Dar in ziua cu pricina ceva m-a facut sa imi reconsider atitudinea. Ce exact nu stiu, dar nu imi pare rau si presupun ca a fost faptul ca, pe langa soprana, concerta si o pianista, pe care o cunosc.

Asadar, pe 18 octombrie m-am prezentat in The Music Village in Bruxelles (loc predispus la jazz de felul sau) pentru a asista la recitalul “Cuore di Cacao” sustinut de Ioana Mihai (pianista) si Clara Inglese (soprana). In program au fost incluse lucrari ale compozitorilor sud-americani, dar si europeni. Clara Inglese a reusit sa ne incante si sa fie spontana. Iar Ioana si pianul cel nou din The Music Village s-au descurcat admirabil.

Dupa cum probabil v-ati dat seama, Ioana Mihai este o pianista romanca si as vrea sa va impartasesc mai multe despre ea.  Pe Ioana am cunoscut-o in Bruxelles, unde a urmat o parte din studii la Conservatorul. Printre randuri, am aflat ca si-a inceput studiile si cariera muzicala in Iasi, iar apoi s-a decis sa incerce capitala Europei. Iar rezultatele la care a ajuns astazi au venit dupa ani de efort si mult munca.

De cand am vazut-o prima data concertand, tin minte ca m-a uimit felul in care reuseste sa se transpuna in piesele pe care le interpreteaza, sa fie una cu muzica, sa o traiasca si sa faca corp comun cu pianul. In seara de 18 octombrie a facut la fel si a reusit sa transmita in sala feelingul ei. Bucatile pe care le-a interpretat solo au starnit ropote de aplauze si cred ca au rasplatit-o pentru munca depusa.

Ioana se implica in foarte multe proiecte, atat in Belgia, cat si in Romania. Asadar, daca vreodata veti vedea un afis cu numele Ioanei Mihai pe el, nu ezitati sa luati parte la recital. Noi, aici in Belgia, speram sa avem ocazia sa o auzim cat mai des.