Don't Miss

De mica imi place sa fac fotografii

By on aprilie 30, 2015
fotograf

Sunt multi ani de cand am ales fotografia ca si pasiune, si a ajuns sa imi devina si meserie. Arta fotografica devine din ce in ce mai cunoscuta si multe persoane au aceasta pasiune minunata, si au ales aceasta cale de expresie. Indiferent ca fotografia este digitala sau analoga, alb negru sau color, are farmecul ei si prin ea fotograful isi exprima niste ganduri si sentimente care vrea sa le impatraseasca cu ce din jur, cunoscuti sau necunoscuti.

De mica imi place sa fac fotografii, insa m-am preocupat mai serios de acest lucru de vreo 10 ani incoace. Am pus mana pe un zenith mostenit de la parinti si mi s-au explicat notiunile de baza. Am facut exercitii peste exercitii si am inceput sa ma obisnuiesc cu toate aceste definitii de timp de expunere, diafragma, profunzime de camp, care la inceput erau niste necunoscute pentru mine. Incet, incet am inceput sa invat cum sa-mi developez filmele si pe urma sa imi maresc propriile fotografii. Era minunat sa faci totul de la A la Z. Sa prepari substantele cu o precizie de farmacist, sa te inchizi in camera obscura improvizata intr-un colt de casa, unde pe intunericul ce se asternea sa bagi filmul alb negru in aparatul de developat, pe urma cand acesta era gata sa intrii la acea lumina verde sau rosie, eu am avut rosie, unde sa vezi cum sub privirile tale iese ceea ce odata tu ai vazut prin obiectivul aparatului tau de fotografiat. Toata joaca aceasta a durat cativa ani buni, pana la aparitia digitalului care ne-a usurat munca dar ma gandesc cu nostalgie la acele vremuri, la acei ani de liceu si primii de facultate in care imi petreceam mult timp pe intuneric printre substantele chimice.

Experimentand diferite subiecte am ajuns la concluzia ca portretul este preferatul meu. Asa ca mi-am chinuit apropiatii, mai mult sau mai putin, si am facut o serie de experiente in acest domeniu. Am cautat sa exprim sentimentele mele prin intermediul sentimentelor peronajelor ce se aflau pe rand in fata obiectivului. Incadrari clasice, incadrari indraznete, macro toate au fost experiente placute. Insa nu intotdeauna ceea ce vad eu transmit si privitorului. Fiecare vede altceva dintr-o fotografie.

Bethina Rheims zicea: ”ce imi place in fotografie este ca lucrurile nu sunt ceea ce par a fi ”.

Intelegerea unei fotografii depinde de starea de spirit a privitorului, de cunostintele acestuia in domeniu dar si de perspectiva cu care acesta priveste. Hai sa analizam putin aceasta notiune de perspectiva. In primul rand cea fizica.

Perspectiva fotografului poate sa fie influientata de inaltimea acestuia. Pespectiva unui om de 1,65m este diferita de a unui om de 1,80m.
Fiecare vede acelasi lucru din alt unghi. Daca aceeasi oameni fotografiaza de la nivelul ochiului acelasi subiect , acesta va fi usor diferit.

Scris de Rodica Andronache

About Diana Sandu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *