Cand s-au nascut masurile hainelor si piesa numita „tutu”?
Doua inventii au facut strada libera industriei multimiliardare de creatie vestimentara: aceea a inventiei masinii de cusut ( brevetata de americanul J. Greenough in 1842) si aceea a masurii hainelor, care s-a nascut in perioada Razboiului Civil american (1860-1865) pentru a accelera distributia de uniforme soldatilor. Confectionarea uniformelor, care l-a inceput se facea in casele croitorilor armatei, s-a mutat repede in fabrici si, datorita faptului ca taliile se repetau cu regularitate, veni ideea inventarii unor masuri standart.
Pana in anul 1860 masurile hainelor erau numai doua: mici sau mari (aparute in Londra la sfarsitul anilor ‘700 si preluate de taranii si marinarii pentru ocazii speciale) acestea fiind totodata ingombrante de purtat. Ideea masurilor fu imediat preluata de croitorul Ebenezer Butterick, care in New York, in anul 1866, a inventat primele masuri standart pentru hainele feminine de lux. Astfel, el a fost primul ca a deschis drumul spre prêt-à-porter.
Tutù – costumul balerinelor
Costumul balerinelor Tutù e compus dintr-un corp superior mulat pe corp si dintr-o fusta scurta fabricata dintr-un tesut lejer, transparent, realizat in multistrat, imbracat de balerinele din dansurile de balet clasic. Tutù deriva din francezul tutu, care la randul sau e denumirea infantila a fundului (fundulet). Tutù a apararut in Franta in martie 1832 cu ocazia evenimentului Sylphide al lui Adolphe Nourrit. A fost creat de designerul Eugéne Lamy pentru prima balerina romantica de dans clasic: Maria Taglioni (1804 – 1884).
La origine Tutù ajungea pana la glezna (Tutù romantic), era destul de incarcat, de obicei alb, iar cateodata rosu deschis. In timp Tutù s-a scurtat ca lungime pana a ajuns in forma de disc. Acesta se “aseaza” pe fese permitand mai multa mobilitate si pentru a evidentia miscarile picioarelor.
0 comments