Intrebari si raspunsuri legate de evolutia culturii sexuale

În cele ce urmează, puteţi citi un interviu despre cultură şi sănătate sexuală cu dr. Vilmos Szilágyi, unul dintre autorii Intimoments – Nutrition&Health. În 1974, dr. Vilmos Szilágyi a susţinut o disertaţie de doctorat inovatoare în domeniul sexologiei. De-a lungul carierei, a publicat 26 de cărţi, aproape toate pe tema psihologiei sexuale. A participat la numeroase congrese şi conferinţe de sexologie din întreaga lume. Dr. Szilágyi promovează dezvoltarea şi popularizarea culturii sexuale.

Care credeţi că este motivul declinului culturii sexuale?

Acum 20-25 de ani, diferite materiale pornografice au început să ne inunde ţara. Iar aceasta a avut un efect negativ, creând un dezechilibru major, deoarece nu există o educaţie sexuală instituţională. Mai exact, putem spune că educaţia sexuală a tinerilor a fost înlocuită de pornografie şi este trist, de­oa­rece tinerii învaţă, de exemplu, cum să îşi ex­cite oral partenerul, dar nu ştiu care este esen­ţa relaţiilor sexuale şi ce înseamnă cultură se­xu­ală; pornografia nu îi învaţă aşa ceva.
În ce măsură cunosc ginecologii şi urologii psihologia sexuală? 

Din nefericire, aceşti specialişti nu au cunoştinţe de psihologie sexuală. Dacă un pacient cu probleme sexuale merge la medic, nu o să aducă neapărat vorba despre problemele sale, deoarece atât pacienţii, cât şi medicii evită acest subiect delicat, prin urmare problema rămâne nerezolvată. Însă, dacă din întâmplare se face referire la problema sexuală în timpul conversaţiei, medicii de regulă le recomandă pacienţilor să se adreseze unui alt specialist sau unui psiholog ori le prescriu sedative sau medicamente pe bază de hormoni, care uneori ajută, alteori nu.

Iar problema rămâne tot nerezolvată.

Exact. Majoritatea bolilor – în cele mai multe cazuri – au la origine probleme psihologice, sexuale sau interpersonale.

Cei care solicită consiliere pe probleme sexuale au atins, de obicei, un anumit nivel de sinceritate cu ei înşişi şi au realizat că ceva nu e în regulă. Care este momentul în care oamenii îşi dau seama că ceva nu este în regulă?
Acest nivel este atins cu dificultate, pentru că cei care au probleme sexuale, la început, aşteaptă, în speranţa că problema se va rezolva de la sine. Prin urmare, evită sexul, convinşi fiind că, dacă nu fac sex, nu va mai fi nicio problemă. Însă, dacă abstinenţa sexuală durează câteva săptămâni sau luni, după aceea repetarea eşecului este mai mult ca sigură. Cu cât perioada de abstinenţă este mai mare, cu atât creşte probabilitatea ca relaţia sexuală să fie una tensionată, să apară an­xietatea şi, astfel, intrăm într-un cerc vicios. În multe cazuri, asistenţa profesională adec­vată apare prea târziu, problema devenind astfel şi mai greu de rezolvat. Pacienţii se adre­sează, de regulă, psihologului, gineco­logului, urologului sau psihiatrului, dar, dacă aceştia nu au experienţă în acest domeniu, eforturile lor rămân fără rezultat. De cele mai multe ori, după una sau două consultaţii, pacienţii nu mai revin.

Există probleme sexuale care apar ca rezultat al înaintării în vârstă?

Există nenumărate probleme sexuale, caracteristice atât persoanelor tinere, cât şi celor în vârstă. La femei, una dintre probleme este lipsa secreţiei vaginale. De asemenea, fe­me­ile se pot teme de o sarcină nedorită, ceea ce cauzează spasme vaginale. Multe din femeile mai în vârstă consideră că menopauza înseamnă sfârşitul activităţii sexuale. La me­nopauză, pereţii vaginului se subţiază şi devin mai uscaţi, secreţiile vaginale se reduc, prin urmare femeile nu se mai pot bucura de sex ca înainte şi încep să îl evite. De asemenea, se împacă cu ideea că „Oricum, sunt prea bătrână”,  care uneori este acceptată de bărbaţi şi care duce la sporirea şi mai accentuată a tensiunii în cuplu. Toate acestea pot crea probleme matrimoniale serioase. Multe femei nu ştiu că se pot bucura de sex după me­nopauză la fel ca înainte. În cel mai rău caz, dacă secreţia vaginală nu este suficientă, este foarte uşor de substituit cu diferite creme şi astfel problema este rezolvată.

„Problemele sexuale pot afecta negativ di­fe­rite aspecte ale vieţii şi pot deteriora să­nă­tatea fizică şi mentală”. Ne puteţi spune câteva cuvinte în plus pe această temă?

Satisfacţia sexuală este o nevoie de bază a oamenilor, atât a bărbaţilor, cât şi a femeilor. O persoană nesatisfăcută sexual se va gândi foarte mult la problema aceasta. Iar dacă o problemă ne ocupă gândurile, nu ne putem concentra îndeajuns nici la lucru, nici în viaţa de familie, aşa că nenumărate alte probleme vor începe să apară peste tot şi, dacă nu ne dăm seama care este legătura, adică nu rea­lizăm că problema este de origine sexuală, nu vom putea elimina cauza.

În acelaşi timp, problemele din familie sau de la locul de muncă pot avea repercusiuni asupra vieţii noastre sexuale; aceasta este cealaltă faţă a monedei. Dacă suntem foarte stresaţi de problemele de la locul de muncă, de exemplu, şi nu le putem pune pe planul doi, nu ne vom putea bucura nici de sex şi vom începe să evităm actul sexual. Evitând sexul, în relaţia de cuplu vor apărea alte şi alte probleme.

Astăzi, femeile au de îndeplinit foarte multe sarcini impuse de societate: la locul de muncă, acasă, în familie etc. Toate acestea sunt foarte solicitante şi pot cauza diferite probleme.

Aceasta este o iluzie autoimpusă. Chiar dacă seara sunt obosite, după o zi de lucru,femeile s-ar putea bucura de sex dacă ar fi capabile să se relaxeze. Sexul nu necesită foarte multă energie; acesta este un concept complet greşit. Cei care cred că trebuie să îşi impresioneze partenerul în pat, de fiecare dată, se stresează singuri, fără niciun motiv. Dacă ar privi lucrurile obiectiv, s-ar putea bucura de sex. Dacă puteţi controla aceste procese, nu este nevoie de prea multă energie.

Cât de multe femei suferă de stres şi la câte dintre ele ar dispărea şi problemele sexuale, dacă ar putea ameliora această situaţie?

Studiile arată că majoritatea femeilor se lovesc de această problemă.

Mulţi consideră că sexualitatea este instinctivă. Ce părere aveţi?

După părerea mea, programarea nervoasă înnăscută este o posibilă ipoteză, care funcţionează sau nu, de la persoană la persoană, în funcţie de factorii externi şi de mediul în care persoana se formează.

Deci sexualitatea poate fi un comportament învăţat?

Da, fiecare comportament sexual este un comportament învăţat. Freud a considerat sexualitatea un comportament instinctiv, dar teoria lui este deja depăşită în sexologie.

Peste tot au apărut shop-uri şi site-uri care oferă accesorii sexuale. Cum este posibil acest lucru fără o cultură sexuală adecvată?

Pentru că cererea este foarte mare. Oamenii vor să îşi rezolve pro­blemele sexuale sau să îşi îmbunătăţească via­­ţa sexuală. De mul­te ori, dacă o anumită persoană este convin­să că aşa ceva o va aju­ta, această con­vingere îi va îmbu­nătăţi viaţa sexuală. Însă, de multe ori, acest lucru nu se da­torează acceso­riu­lui, ci autosugestiei.

Ultima mea întrebare are legătură cu un produs Intimoments lansat pe piata de catre firma CaliVita. Multe persoane ne-au întrebat dacă această cremă este tot un fel de accesoriu. Ce părere aveţi?

Poate fi numită şi aşa. Există accesorii care dau într-adevăr rezultate şi accesorii care funcţionează doar dacă te autosugestionezi. Această cremă, Intimoments de la CaliVita, este eficientă chiar dacă nu credem în eficienţa ei. Trebuie subliniat în mod special faptul că nu este obligatoriu să crezi în eficienţa ei. Merită să încercaţi şi vă veţi convinge singuri. Un lucru trebuie însă menţionat: crema nu substituie apetitul sexual, ci doar îl stimulează, intensificând senzaţia de plăcere.
Vă mulţumim.