Cum se impart cheltuielile bucurestenilor?

Desi traiul in capitala pare un vis implinit pentru cele mai multe persoane care locuiesc in mediul rural, ori in cadrul altor orase importante din peisajul Romaniei, a fi locuitor al Bucurestiului implica si parti mai putin pozitive, care de cele mai multe ori se rasfrang asupra bugetului global. Astfel, chiar daca viata sociala tumultoasa a capitalei va atrage, asigurati-va de faptul ca bugetul dumneavoastra este suficient de amplu pentru a acoperi toate cheltuielile survenite o data cu schimbarea resedintei, fie ca alegeti sa va investiti economiile intr-un apartament sau ca mizati pe chirie.

Asa cum afirma si renumitul blog de finante „Finanza.ro”, aproximativ 70% din cheltuielile inregistrate lunar ale romanilor ce isi duc traiul in Bucuresti sunt consumate pe utilitati, carburanti pentru masina si mancare. Asadar, vorbim despre un segment al publicului care nu isi mai permite sa consume alimente din propria gradina, acestea fiind inlocuite cu substituentele mult mai putin sanatoase din cadrul pietelor autohtone sau din peisajul supermarketurilor. Exceptand diferenta care se resimte la buget, nici gustul acestora nu se poate compara cu cel pe care il ofera o rosie sau un dovlecel crescut in propria pepiniera. In continuare, foarte multe resurse financiare sunt cheltuite pe transport, fie ca vorbim despre carburantul necesar masinii, fie ca ne gandim la transportul in comun, doua alternative fara de care nimeni nu se poate descurca in peisajul incalcit al capitalei.

Desi pare un lucru banal, mersul pe bicicleta nu este intotdeauna o alternativa care sa ne ofere siguranta pe strazile foarte aglomerate ale Bucurestiului, iar mersul pe jos este exclus doar prin prisma distantelor semnificative intre eventualele puncte de interes. Un buget de familie echilibrat este acela care nu implica foarte multe cheltuieli pe partea de transport, in special daca vorbim despre cel putin trei membrii care trebuie sa se deplaseze zilnic intre scoala, job, casa si alte destinatii: alimentare, de divertisment, educationale sau culturale.

Utilitatile sunt si ele o problema stringenta a bucurestenilor, avand in vedere faptul ca in gospodariile acestora se regasesc numerosi consumatori, asa cum sunt televizorul, cuptorul cu microunde, calculatorul sau masina de spalat. Toate alternativele disponbibile pentru unii dintre acesti consumatori nu sunt valabile in mediul urban, oamenii din peisajul bucurestean fiind obisnuiti cu un stil de viata dinamic, lipsit de prea mult timp liber. Acelasi lucru il putem afirma si in timpul sezonului rece, momentul in care ei se confrunta cu facturi uriase la caldura,  fapt cauzat de lipsa alternativelor: lemne de foc, panouri solare montate in curte. In plus, cei care nu detin un apartament sau o casa proprie trebuie sa isi consume o mare parte din bugetul lunar pe chirie, sumele situandu-se in intervalul de 200 – 500 de euro pentru o garsoniera, respectiv un apartament confortabil.

In acest context, resursele financiare care revin educatiei si divertismentului in familie sunt prea putin semnificative, ceea ce este un lucru destul de trist pentru o capitala infloritoare precum Bucurestiul. Asadar, bucurestenii nu se pot considera cei mai norocosi oameni, alinarea lor constanta fiind aceea ca au la dispozitie o sumedenie de oportunitati de evolutie, in special pe plan profesional.